100 ani bel zënza inuem tl ncësa

Cun la azion „100 ani zënza inuem“ ulëssa i scizri dl Südtiroler Schützenbund inò dè n sëni per la toponomastica. Na gran pert di zitadins ne n se rënd nia cont che d egun inuem de luech y de frazion tl Südtirol ne ie nia ufiel per l stat talian. Cun l decrët da rë nr. 800 dl 29.03.1923 iel stat pruibì duc i inuemes tudësc y ladin s, chësc ah abù coche cunseguënza che degun inuem storich tudësch o ladin ie ufiz ialmënter recunesciù.

La toponomastica ne ie nia me na cuestion de rujeneda ma na cossa de dërt y de c ultura. Dant al dut muessen capi che l da ënghe toponims talians che ie crescui tl t ëmp y perchël enc da respeté. I scizri pertënd, coche enc bel tl passà, l recunescim ënt ufiziel de duc i inuemes ladins y tudësc y la abulizion de duc i toponims fascisć nventei da Tolomei.

„Do nosc ntënder ne l Italia nia dënia de fauzifiché a na tel maniera inuemes che ie crscui ti seculi. Na nazion de cultura ne fauzifichea nia inuemes! L dërt de rujened a dl oma porta enc a pudëi numiné n luech coche l ëssa da vester y nëus coche sciz ri ne lascion nia do de nes purté it per chësta tematica culturela tan da stramp mpurtanta“, dij l Major di Ladins tl Südtiroler Schützenbund, Andreas Kostner.

Ejëmpl per n inuem crescù cun i ani, perchël nia na nvenzion fascista : Sëlva, Wolkenstein, Selva Bulsan, Bozen, Bolzano Ejëmpl per n inuem nia crescù cun i ani, perchël na nvenzion fascista : Steinegg, Colle Pietra o Deutschnofen, Nova Ponente

I scizri dl Südtirol jirà inant enc tl daunì cun azions per ruve a n pont ulache toponi ms ladins y tudësc sarà ufiziei, for do l motto „De contra a nvenzions fascistes y pe r inuemes crescui storicamënter“.